Finlanda – educație de calitate pentru toți – Proiect Erasmus+
Sistemul de educație din Finlanda a devenit faimos în toată lumea. Care sunt „secretele” lui?
Am avut oportunitatea de a afla o parte dintre ingrediente în cadrul unui curs de formare susținut de EduFuture Educational Institute , la care au participat două persoane din cadrul asociației, prin intermediul Programului ERASMUS+.
De fapt, nu este vorba de niciun secret, ci de rezultatul unui cumul de factori care cu greu ar putea fi reproduși în cadrul unei alte societăți. Finlandezii au găsit o cale a lor, specifică societății lor, în acord cu specificul lor cultural, spiritual, chiar geografic și istoric.
Ideea de a oferi un nivel egal sau aproape egal de educației în orice școală, indiferent dacă este într-un mare oraș precum Helsinki sau într-un sătuc izolat din apropierea Cercului Polar nu au avut-o doar finlandezii. Cu siguranță, cel puțin la nivel declarativ, această idee poate fi întâlnită pe toate meridianele. Totuși, finlandezii sunt cei care par să se fi apropiat cel mai mult de acest ideal. Mai mult, această realizare este dublată de faptul că rezultatele școlare pentru copii din Finlanda, cel puțin de la nivelul primar și gimnazial, plasează această țară în topul clasamentelor evaluărilor internaționale.
Pe parcursul celor cinci zile ale cursului ni s-a prezentat arhitectura macro a sistemului de educație, dar și modul în care decurg lucrurile la nivelul unei organizații implicate în educație. De asemenea, am putut afla și perspectiva administrației locale, cea care are o mare parte din responsabilitate, căci ea asigură partea materială (clădiri, dotări, etc), dar și din finanțare.
Nu este rostul acestui articol de a descrie în detaliu cum funcționează sistemul de educație finlandez și nici de a analiza în detaliu toate elementele reușitei lor. Totuși, dacă ar fi amintim doar două dintre cele mai importante ingrediente ale acestui sistem de învățământ, acestea sunt: încrederea și calitatea profesională a oamenilor implicați în sistemul de educație.
Nu doar sistemul de educație funcționează pe baza încrederii, ci întreaga societate finlandeză. Premisa de la care par să pornească toate părțile implicate e că fiecare este bine intenționat și își face treaba bine și în mod responsabil. Între cei aflați în poziții de autoritate publică (responsabili sau politicieni de la nivel local sau național), profesori, formatori, pe de o parte și părinți, cursanți, pe de altă parte există un liant comun: încrederea. A nu se confunda cu credulitatea. Indiferent de poziția pe care o ocupă în sistem, oamenii au încredere între ei, iar acest lucru face ca totul să funcționeze.
De ce au încredere unii în alții?
Probabil pentru că fiecare parte și-a dovedit în timp, în mod repetat, bunele intenții și capacitatea de a livra lucrurile la care s-a angajat: politicienii și decidenții locali asigură finanțarea și infrastructura materială, profesorii, formatorii își fac treaba bine și cu dedicație, iar părinții, cursanții își plătesc corect taxele și participă la activitățile în care sunt implicați. Educația e gratuită în Finlanda, pentru toții copiii, dar acest lucru este posibil datorită unui sistem de taxare ridicat. Oamenii acceptă să plătească aceste taxe și impozite ridicate și pentru că văd rezultatele concrete de care beneficiază: acces gratuit la educație și sănătate de calitate.
Un alt ingredient esențial sunt profesorii, formatorii, mai exact, modul în care se face formarea și selecția lor. Concurența este foarte mare pentru locurile din învățământul superior dedicate viitorilor cadre didactice: educatori, învățători, profesori,, formatori. Așadar, din start, sistemul recrutează cei mai buni absolvenți de liceu și, mai ales, persoanele care își doresc foarte mult să facă o carieră în educație. Apoi, acești studenți urmează mai mulți ani de pregătire pedagogică. În acest fel, în sistemul de educație vor intra oameni foarte motivați, dar și foarte bine pregătiți. Odată intrați în sistemul de învățământ, acești experți au autoritate totală în clasă. În Finlanda nu există inspecție școală. Se consideră implicit, că profesorii își fac cu responsabilitate și dedicație treaba. Din nou, este vorba de încredere, dar o încredere care este confirmată în timp prin rezultate.
Mai sunt și alte elemente care contribuie la succesul sistemului de educație finlandez, dar în lipsa celor două amintite de noi (încrederea și profesori foarte bine pregătiți și motivați) cu siguranță rezultatele nu ar fi la fel.
Merită amintit faptul că nu întotdeauna sistemul de învățământ finlandez a avut aceste caracteristici. Până în preajma anului 1970 Finlanda avea un sistem de educație puternic centralizat, inechitabil în privința accesului elevilor la acest sistem și în care calitatea profesorilor era foarte variabilă. Timp de un deceniu, între 1970 și 1980, sistemul a fost regândit și reformat la nivel național. Apoi, în perioada 1980 – 2000 sistemul a fost descentralizat și autorităților locale li s-a acordat o largă autonomie în organizarea procesului educațional. În această perioadă a fost eliminată inspecția școlară.
Proiectul prin intermediul căruia am putut participa la cursul ”Pedagogical Leardership and Educational Innovation Program Benchmarking Course Finnish Education System” sustinut la Helsinki și de a afla direct de la fața locului detalii interesante despre sistemul de educație din Finlanda este „Adulți pentru o societate bazată pe cunoaștere” (2020-1-RO01-KA104-078424), finanțat prin intermediul Programului ERASMUS+ al Uniunii Europene, Acțiunea Cheie 1: Mobilitatea personalului, Domeniul Educația Adulților.
Proiectul ”Adulți pentru o societate bazată pe cunoaștere” este implementat în perioada 1 octombrie 2020 – 31 martie 2022 de către Asociatia ”EXE – Expertiză pentru o societate bazată pe cunoaștere” și este finanțat de către Uniunea Europeană, prin intermediul Programului Erasmus +, Acțiunea Cheie 1, program gestionat în România de către ANPCDEFP.
„Material realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene. Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.”