10 tendinte pentru EDUCATIA viitorului

Click pe imagine pentru a mări

Potrivit unui studiu recent realizat de European Political Strategy Center, există 10 tendințe care modelează educatia. Într-un articol recent explicam clivajul existent între nativii digitali și profesorii care trebuie să facă eforturi pentru a ține pasul cu noutățile, deoarece ei sunt doar imigranți în lumea digitală.

În articolul de față vă prezentăm o sinteză a principalelor concluzii ale studiului menționat mai sus.

01. Educatia timpurie – cu cât mai devreme cu atât mai bine

• Învățământul preșcolar sporește cunoașterea, caracterul și abilitățile sociale. În cadrul testelor PISA, copiii de 15 ani care au fost la grădinița pentru un an sau mai mult, au obținut un scor mai mare decât cei care nu au fost, demonstrându-se astfel impactul educational al educației timpurii;
• De asemenea, învățământul preșcolar are o gama mai larga de beneficii sociale: creșterea probabilității de a avea un stil de viata sănătos, reducerea ratei criminalității și reducerea costurilor sociale ale sărăciei și inegalității;
• Educatia timpurie poate pune bazele succesului ulterior în viața în ceea ce privește educatia, bunăstarea, capacitatea de inserție profesionala și integrarea sociala.

02. Învățarea pe tot parcursul vieții – cheia reușitei în carieră

• Oamenii își schimbă locurile de muncă și chiar și profesiile, mult mai des decât o generație în urma. Muncitorul european a ajuns de la avea un loc de munca toată viața, la a avea chiar și mai mult de 10 locuri de muncă;
• Într-o societate în curs de îmbătrânire, cu forța de munca scăzuta, europenii vor trebui să lucreze mai mult. Asta înseamna că persoanelor cu o vârsta mai mare de 40 de ani le trebuie oferite oportunități substanțiale pentru a-și actualiza abilitățile;
• Mai putin de 11% din cetățenii europeni cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani sunt implicați în învățarea de-a lungul vieții;
• În medie, doar 6% dintre lucrătorii cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani participa în prezent la cursuri de formare și educatie;
• Cerințele pentru competente continuă să evolueze. Investiția în învățarea pe tot parcursul vieții este cea mai bună promisiune pentru a maximiza viitoarea capacitate de angajare. Angajatorii sunt deja cei mai mari contribuabili la învățarea în rândul adulților, iar inovarea la locul de muncă este esențială pentru dobândirea și actualizarea competentelor;
• De asemenea, instituțiile de învățământ trebuie sa predea avantajele învățării continue și să lucreze mai atractiv și mai deschis.

03. Noua alfabetizare digitală

• Astăzi, 93% din locurile de munca europene folosesc computer și nu există aproape nici un loc de muncă care nu necesită abilitați digitale cel putin de bază și totuși, marea majoritate a locurilor de munca nu au luat nici o măsura împotriva lipsei competentelor digitale ale angajaților;
• Într-o lume în care aproape orice se face digital, de exemplu cumpărăturile sau plata facturilor, lipsa competențelor poate fi un dezavantaj atât la muncă, cât și în viata socială;
• Asa cum matematica este fundamentală pentru oricine, indiferent de profesie, și competențele digitale vor deveni necesare “supraviețuirii” în societatea de astăzi, unde conectivitatea omniprezentă constituie noul normal.

04. Mașinile învață mai repede ca niciodată

• Progresele tehnologice permit o revoluție a inteligenței artificiale prin care aparatele pot să învețe și să preia sarcini din ce în ce mai complexe;
• Deoarece oamenii se găsesc din ce în ce mai des în situația în care concurează cu robotii, sistemele educationale trebuie să se reorienteze asupra abilitaților și competentelor care au jucat un rol important la început în succesul speciei umane, cum ar fi: creativitatea, negocierea, adaptabilitatea, gândirea critică, munca în echipă, empatia și emoțiile, comunicarea interculturală.

05. De la standardizare, la personalizare

• Economiile moderne sunt din ce în ce mai mult construite în jurul capitalului uman și prin urmare, exista o nevoie mult mai puternică de a maximiza potențialul tuturor;
• Căile de învățare individualizate pot ajuta elevii și lucrătorii să își dezvolte talentele înnăscute și capacitățile;
• Pana în prezent, costurile ridicate au constituit un obstacol în extinderea acestor abordări, pentru ca acest lucru ar însemna angajarea unui număr semnificativ de profesori sau traineri. Datorita apariției unor noi tehnologii și resurse, în curând, acest lucru nu va mai fi un motiv;
• Învățarea poate fi transformata într-o experiența personalizată în care fiecare abordează problemele într-un mod propriu și dobândește cunoștințe în propriul său ritm.

06. De la educația pe discipline, la interdisciplinaritate

• Provocările globale și locale, cum ar fi schimbările climatice, alimentația, securitatea apei și a energiei sau sănătatea, sunt din ce în ce mai complexe și necesita interdisciplinaritate;
• Multidisciplinaritatea este esențiala pentru a înțelege cauzele și complexitatea de provocări moderne și de a dezvolta soluții inovative.

07. Diversificarea furnizorilor de educatie

• Numărul de actori care oferă noi platforme și metode de instruire au crescut exponențial și nu se mai limitează la instituțiile de educatie formală;
• Peste 800 de universități oferă deja aplicații cu lecții, ceea ce face posibilă învățarea oricărui lucru, oricând și oriunde, de pe un smartphone sau tabletă;
• Tehnologiile digitale reprezinta un catalizator pentru personalizarea învățării și transformarea acesteia într-o experiența de învățare din ce în ce mai activă și mai flexibilă;

08. Tranziția de la școală la viața activă este dificilă

• Europa are cea mai educată forță de muncă din istoria sa. Aproape 40% din europeni au studii superioare, putin peste un deceniu în urma fiind de 25%.
• Totuși, Europa se luptă  cu un nivel ridicat al șomajului în rândul tinerilor;
• Tinerilor absolvenți le este mai greu decât oricând sa își găsească un loc de munca, iar atunci când o fac, profesează în domenii diferite față de cele pe care le-au studiat.

09. Gândirea critică o competență a viitorului

• Aproape 8 din 10 elevi de liceu nu pot face diferența dintre știrile “false” și cele reale;
• Prin utilizarea de algoritmi, social media poate crea camere de ecou puternice, incluzând credințe preconcepute, opinii, viziuni și animozități și pot fi, de asemenea, utilizate ca platforme de diseminare a influentei externe;
• Sistemele noastre educaționale trebuie să integreze gândirea critică;
• Evaluarea informațiilor și cunoștințele de mass-media vor fi unele dintre cele mai importante abilitați ale secolului 21 încă de la vârste foarte fragede.

10. Competiția globală între universități la nivel foarte mare

• Primele universități din lume au fost înființate în Europa. Dar astăzi, universitățile de cea mai înaltă clasă din lume nu se afla în Europa, marea majoritate găsindu-se în SUA
• Într-un moment în care universitățile europene riscă să intre în regres, aducerea a cât mai multi cercetători din întreaga lume în Europa ar putea susține excelența europeană în materie de cercetare și competivitatea globală.

Traducerea și adaptarea textului din engleză a fost a fost realizată cu multă dăruire de Natalia MARCU, elevă de clasa a X-a, la Liceul „Marin Preda” din București. Îi mulțumim mult pe această cale!