Teorema celor trei perpendiculare
Rotește figura cu degetul sau mouse-ul. Parcurge construcția pas cu pas și vezi cum „se ridică” perpendicularitatea din plan în spațiu.
Legenda culorilor
⚠ Greșeli de evitat ▶
- M nu este „automat” mijlocul muchiei. M e punctul în care OM ⊥ g. La corpuri regulate coincide cu mijlocul din simetrie — dar asta e o consecință, nu o regulă a teoremei.
- Prima perpendiculară trebuie să fie pe TOT planul (AO ⊥ α), nu doar pe dreapta g. Dacă AO e ⊥ doar pe g, teorema nu se aplică.
- Proiecția lui A pe plan este O, nu M. A „cade” în O (sub el), iar oblica AM se proiectează în OM.
- Unghiul diedru se ia cu vârful în M și ambele laturi ⊥ pe muchie. Nu-l confunda cu unghiul muchiei laterale (ex. ∠VBO) — acela e alt unghi.
- Nu amesteca apotemele. OM = l/2 e apotema bazei; VM = √(h² + (l/2)²) e apotema piramidei (înălțimea feței).
- „Perpendicular” pentru drepte necoplanare înseamnă unghi de 90° (după translație), chiar dacă dreptele nu se ating — vezi exemplul cu cubul.
Trei probleme rezolvate
Două aplicații ale teoremei directe (P1, P2) și una a reciprocei (P3). Fiecare are enunț, cerințe, figură și rezolvare completă.
Enunț
Cerințe
- Arătați că VM ⊥ BC.
- Calculați tangenta unghiului diedru format de planul (VBC) cu planul bazei.
- Calculați distanța de la O la planul (VBC).
Rezolvare
Piramida fiind regulată, VO ⊥ (ABCD) (înălțimea cade în centrul bazei). Segmentul OM unește centrul cu mijlocul laturii, deci este apotema bazei și OM ⊥ BC.
Avem perpendiculara pe plan VO, proiecția OM ⊥ BC; prin teorema celor trei perpendiculare rezultă că oblica VM ⊥ BC. □
Muchia diedrului este BC. În punctul M avem OM ⊥ BC (în bază) și VM ⊥ BC (în față), deci plan-unghiul diedrului este ∠VMO.
În triunghiul VOM, dreptunghic în O: OM = AB/2 = 6 cm, VO = 8 cm.
tg(∠VMO) = VO / OM = 8 / 6 = 4/3
tgα = 4/3 (α ≈ 53°8′)(Util pentru c): VM = √(VO² + OM²) = √(64 + 36) = √100 = 10 cm — apotema piramidei.)
Cum BC ⊥ OM și BC ⊥ VO, rezultă BC ⊥ (VOM), deci (VBC) ⊥ (VOM) după muchia comună VM. Atunci distanța de la O la planul (VBC) este distanța de la O la dreapta VM, adică înălțimea din O în triunghiul dreptunghic VOM.
d = (VO · OM) / VM = (8 · 6) / 10 = 48/10 = 4,8
d(O, (VBC)) = 4,8 cmEnunț
Cerințe
- Arătați că VM ⊥ BC.
- Calculați distanța de la V la dreapta BC.
- Calculați măsura unghiului dintre VM și planul (ABC).
Rezolvare
BC = √(AB² + AC²) = √(36 + 108) = √144 = 12 cm.
Din ipoteză VA ⊥ (ABC) (perpendiculara pe plan), iar AM ⊥ BC (proiecția). Prin teorema celor trei perpendiculare, oblica VM ⊥ BC. □
Deoarece VM ⊥ BC, distanța căutată este chiar VM. Calculăm întâi înălțimea din unghiul drept:
AM = (AB · AC) / BC = (6 · 6√3) / 12 = 36√3 / 12 = 3√3 cm.
VM = √(VA² + AM²) = √(81 + 27) = √108 = 6√3 cm.
d(V, BC) = VM = 6√3 cmProiecția lui VM pe plan este AM (vârful V se proiectează în A), deci unghiul căutat este ∠VMA.
tg(∠VMA) = VA / AM = 9 / (3√3) = 3/√3 = √3 ⇒ ∠VMA = 60°.
m(∠(VM, (ABC))) = 60°Enunț
Cerințe
- Arătați că AM ⊥ BC.
- Calculați lungimea segmentului AM.
- Calculați distanța de la V la dreapta BC.
Rezolvare
Cum VA ⊥ (ABC), vârful V se proiectează în A, deci proiecția oblicei VM pe plan este AM. Știm că oblica este perpendiculară pe dreapta din plan: VM ⊥ BC.
Prin reciproca teoremei celor trei perpendiculare: dacă oblica este perpendiculară pe o dreaptă din plan, atunci și proiecția ei este perpendiculară pe acea dreaptă ⇒ AM ⊥ BC. □
În consecință, AM este înălțimea din A a triunghiului ABC.
Aflăm aria triunghiului ABC cu formula lui Heron. Semiperimetrul:
p = (15 + 13 + 14) / 2 = 21.
AABC = √(p(p−15)(p−13)(p−14)) = √(21 · 6 · 8 · 7) = √7056 = 84 cm².
Cum AM este înălțimea pe BC: AABC = (BC · AM)/2, deci
AM = 2 · AABC / BC = 2 · 84 / 14 = 12 cm.
AM = 12 cmDeoarece VM ⊥ BC, distanța de la V la dreapta BC este VM. În triunghiul VAM, dreptunghic în A (căci VA ⊥ (ABC) ⇒ VA ⊥ AM):
VM = √(VA² + AM²) = √(36 + 144) = √180 = 6√5 cm.
d(V, BC) = 6√5 cm