Pretul cel mai scazut – Achizitii publice L98 2016
Publicarea Îndrumarului explicativ pentru Autoritățile Contractante cărora li se aplică noile reguli privind achizițiile cf. L98/2016 este un bun pretext pentru a sublinia câteva schimbrări aduse de legislația recent adoptată în domeniul achizițiilor, dar și de a vă explica cum vedem noi „noutatea” privind eliminarea metodei de atribuire cu pretul cel mai scazut. E și ceva noutate, dar și ceva mit sau poate „wishfull thinking” pentru unii…
Evident, Îndrumarul explicativ nu înlocuiește legile, dar e un bun început pentru cei ca mine care doresc să se pună la curent cu noutățile, mai ales că la cursul de manager proiect pe care îl susțin la Training.EXE am un modul dedicat achizițiilor.
Indrumarul subliniaza principalele elemente de noutate, dar mai insista si asupra elementelor neschimbate, dar care s-au dovedit problematice in aplicare. Evident, vă voi lăsa să citiți și singuri, să nu vă stric plăcerea :), dar v-aș face totuși puțină poftă mai întâi 😉
Să începem mai bine cu ceva ce nu s-a schimbat, deși erau multe zvonuri cum că se intenționa…
Pragurile cf. L98/2016
Pragurile sub care autoritățile au voie să facă achiziții directe sunt aceleași, doar că acum sunt exprimate în lei, iar noi eram obișnuiți cu euro. Dacă facem însă conversia, ne convingem:
- 132.519 lei (~30.000 euro) pentru achizițiile de produse sau servicii si
- 441.730 lei (~100.000 euro) pentru achizițiile de lucrări.
Să continuăm cu o modificare, care e altfel decât se tot zvonește…
Pretul cel mai scazut
Sigur ați auzit… „s-a modificat legislația ! autoritățile contractante nu vor mai fi obligate să achiziționeze la pretul cel mai scazut, așa cum s-a întâmplat până în prezent!”
Despre ce vorbim ?! Conform legislației anterioare, daca nu doreai să utilizezi pretul cel mai scazut ca și criteriu de atribuire, puteai alege oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic. Înainte de a o arunca în Recycle Bin 😉 haideți să mai deschidem odată OUG 34/2006… așa ca să ne convingem :
ART. 198
(1) Fara a aduce atingere dispozitiilor legislative sau administrative privind remunerarea anumitor servicii,
criteriul de atribuire a contractului de achizitie publica poate fi numai:
a) fie oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic;
b) fie, in mod exclusiv, pretul cel mai scazut.
A… că autoritățile utilizau preponderent prețul cel mai scăzut, fie din lene, fie pentru a fi „safe” în cazul unui control de la Curtea de Conturi… asta e altceva!
De fapt, în cazul opțiunii a) era nevoie de precizarea unor criterii clare și nediscriminatorii de evaluare, de asocierea unor ponderi de evaluare etc.
Riscul de incalcare a „principiului utilizarii eficiente a fondurilor, prin aplicarea unor factori de evaluare care nu reflecta avantaje de natura economica in beneficiul autoritatii contractante sau a caror pondere in punctajul total este vadit disproportionata in raport cu avantajele economice cuantificate” paraliza de multe ori autoritățile… și atunci, alegeau calea facilă… chiar dacă uneori se dovedea o catastrofă pentru obiectivele achiziției.
Practic pentru a elimina această frică a decidenților de a utiliza criterii de atribuire mai complecși, s-au impus niște restricții împotriva utilizării otova a criteriului prețului cel mai scăzut.
Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic
Este un concept generic în ansamblul Directivei 2014/24/UE care a fost explicitat în legislația națională prin 4 criterii de atribuire. Și aici intervine un element major de noutate într-adevăr, deoarece sunt precizate clar situațiile în care Autoritatea Contractantă este obligată să nu utilizeze prețul cel mai scăzut :
- prețul cel mai scăzut (exclus pentru servicii intelectuale şi pentru parteneriatul pentru inovare)
- costul cel mai scăzut (ciclul de viață) (exclus pentru servicii intelectuale şi pentru parteneriatul pentru inovare)
- cel mai bun raport calitate – preț (obligatoriu pentru servicii intelectuale şi contracte de lucrări pentru infrastructură de transport transeuropene şi DJ şi contracte de lucrări cu componentă de proiectare)
- cel mai bun raport calitate – cost (obligatoriu pentru servicii intelectuale şi contracte de lucrări pentru infrastructură de transport transeuropene şi DJ şi contracte de lucrări cu componentă de proiectare)
Evident, Autoritățile Contractante vor trebui în continuare să stabilească factori de evaluare relevanți, obiectivi și proporționali cu avantajele urmărite… numai că de data aceasta nu vor mai avea de ales.
Documentul Unic de Achizitie European – DUAE
Asta da noutate ! Ofertanții nu mai sunt obligați să taie păduri întregi pentru realizarea dosarelor de achiziție înfiorător de stufoase. Dau o declarație pe proprie răspundere (DUAE) că îndeplinesc toate condițiile de calificare (financiare, tehnice, experiență similară… ), fiind nevoiți să producă dovada DOAR în cazul în care sunt declarați câștigători !
Operatori economici cu abateri grave – eliminati
Am avut în trecut situații de-mi venea să mă urc pe pereți de genul următor: realizam o licitatie pentru un bun sau serviciu, venea un furnizor/prestator cu un pret de dumping. Nici nu se obosea sa citeasca specificatiile tehnice EXTREM de clare din caietul de sarcini. Atribuiam contractul si la prima livrare/prestatie se descopereau hibele/neconformitățile. Conflicte, întârzieri… în final reziliere de contract pentru culpă gravă, dovedită, documentată a furnizorului/prestatorului.
Reluam procedura cu frica în sân, deoarece nu exista niciun mecanism de a elimina ofertanții dovediți cu probleme majore!
În acest moment unul din cele trei motive de exludere ce se consideră a fi întemeiate este pentru- Abateri profesionale grave ale operatorului economic.
Măsura mi se pare absolut necesară, mai ales în contextul DUAE. Ce-ar mai fi să ne jucăm de-a licitatul… fără să îndeplinim criteriile de calificare…într-un climat de impunitate 😉
Context
După un anevoios proces al facerii, legislația de achizitii publice din România s-a modificat în ultimul moment în care putea să se întâmple. Așa au apărut, pe bandă rulantă, L98/2016, L99/2016, L100/2016 si L101/2016 pentru a înlocui, sub presiunea noilor Directive europene, obsoleta OUG34/2006.
Îndrumarul explicativ pentru Autoritățile Contractante privind achizitiile publice realizat de ANAP (Agenția Națională pentru Achiziții Publice) poate fi consulat aici.
